(Scroll down for English)
Română
O rândunică de mare zboară mii de kilometri anual și se întoarce, mereu, în același loc.
„Ce frumos este să ții una în mână!”, mă gândeam.
„Pe unde ai călătorit tu oare? Ce au văzut ochișorii tăi?”, am întrebat eu.
„Cip-cirrip. Am zburat pe deasupra a multe țări. Iar când poposeam undeva, vedeam oameni zâmbind, altădată oameni care îmi spuneau să plec, iar altădată oameni care voiau să mă închidă între bare de oțel.”
„Dar am văzut și rude de-ale mele, alte păsări călătoare față de care aveam multe lucruri în comun, am văzut câini care lătrau către mine, veverițe care mi-au dăruit un miez de nucă, tigrii care m-au lăsat să mă așez pe spatele lor, și vaci care umblau libere pe străzi. Cip-cirrip,” a spus Rândunica.
„Tu… tu vorbești? Eu – eu te pot înțelege?”, i-am răspuns șocată.
„Pot răspunde celor care sunt cu adevărat interesați de mine. Dar nu toți mă înțeleg. Cirrip-cip.”
„Cum se face că eu te-am putut înțelege acum?”…
Dar ea își luase zborul până ce am terminat de rostit întrebarea.
Și acum mă întreb același lucru, dar, mai pun întrebarea și celor care citesc povestioara:
Ce au văzut ochii tăi?
* Povestioară din Primăvara lui 2020, aproximativ luna Mai.
Dacă vrei să primești toate viitoarele postări direct pe mailul tău, poți să te abonezi mai jos, doar introducându-ți adresa de e-mail.
De asemenea, te invit să lași un comentariu, precum și să vizitezi paginile mele de pe rețelele de socializare, pe care le găsești mai jos.
English
A swallow flies annually over thousands of kilometers, and she comes back, every time, in the same spot.
“How nice it is to hold one in your hands!” I thought.
“Where have you traveled to? What did your little eyes see?” I asked.
“Tweet, tweet. I flew over many countries. And when I halted somewhere, I saw people smiling, sometimes people who were bidding me leave, and other times people who wanted to keep me between iron bars. “
“But I also saw cousins of mine, other migratory birds, with whom I had many things in common, I saw dogs barking at me, squirrels who gave me some walnuts, tigres who let me sit on their backs, and cows who walked freely on the streets. Tweet-tweet,” said the Swallow.
“You… you can talk? I – I can understand you?” I replied surprised.
“I can answer to those that are truly interested in me. But not everyone can understand me. Twee-tweet-tweet.”
“How is it that I could understand you now?” …
But she took flight before I finished saying my question. I still wonder about the same thing, but, I say this question to those who are reading this story:
What did your eyes see?
* A short story from the Spring of 2020, approximately in May.
If you would like to receive all of the future posts right to your mailbox, make sure you subscribe by simply adding your e-mail address down below.
I would also like to invite you to leave a comment, as well as to visit my other social media pages, which you can find listed right here:
A Romanian on Earth // Un Român pe acest Pământ 