Departe, dincolo de munții încețoșați (Reprise) – Sub Muntele Înalt și Întunecat |Versuri & Dincolo de cântec

(Click here for English)


Română

Sub Muntele înalt și întunecat
Regele s-a întors la holul său!
Dușmanul său e mort, Viermele Înspăimântării,
Și tot așa vrăjmașii lui vor pieri.

Sabia e ascuțită, sulița e lungă,
Iute e săgeata, tare este Poarta,
Încrezătoare e inima care la aur se uită;
Piticii nu vor mai suferi pe nedrept.

Piticii de altădată au făcut farmece mărețe,
Timp ce trânteau ciocane ca și clopote zăngănitoare
În locuri adânci, unde lucruri întunecate dorm,
În holuri găunoase de sub cascade.

Pe coliere argintii au înșirat
Lumina stelelor , pe coroane au agățat
Focul-dragonului, în fir răsucit
Au împletit melodia harpelor.

Tronul muntelui e eliberat încă o dată,
O! popor rătăcitor, atenție la convocare
Veniți degrabă! Veniți degrabă! de dincolo de pustiu!
Rege al prietenilor și al neamului are nevoie.

Acum chemăm peste muntele rece,
‘ Veniți înapoi la străvechile peșteri’!
Aici la Porți regele așteaptă,
Mâinile-i sunt pline de aur și nestemate.

Regele a venit în holul său
Sub Muntele înalt și întunecat.
Viermele Înspăimântării e ucis și mort,
Și tot astfel vrăjmașii noștri vor piere!

Versuri: J.R.R. Tolkien
Traducere în Română: Poliana Raisa

Dincolo de cântec

În ultimele luni am urmărit evoluția Piticilor și a Hobbitului Bilbo Baggins, din cartea lui J.R.R. Tolkien, prin postările legate de melodiile lor.
Ne apropiem de finalul cărții. Dacă ai citit postările precedente, vei știi că aceștia au pornit într-o aventură pentru a recupera comoara Piticilor, păzită de un dragon puternic. Ei bine, ajunși aici, dragonul a fost ucis, (îți recomand să citești cartea pentru detalii) iar acum Piticii, în frunte cu Thorin Oakenshield, s-au instalat în holurile de demult ale Muntelui Însingurat, să își păzească averea, din care, oamenii lacului cereau depăgubiri, în urma ultimului atac al dragonului care le-a distrus orășelul.
Aici devine interesant: Piticii au fost cuprinși de Blestemul Dragonului, care i-a condus la “orbire” față de cei din jurul lor, la egoism și lăcomie, astfel încât aceștia își doreau averea doar pentru ei (deși era un munte întreg de aur și nestemate). Tot astfel, oamenii lacului au fost cei care au ucis dragonul și au făcut posibil ca aceștia să își revendice muntele.

Melodia aceasta se aseamănă cu cea de la începutul poveștii, însă acum aduce a aviditate și război, totul pentru niște aur.

Corelația cu viața noastră este că și noi cunoaștem, sau poate suntem, oameni care nu se satură de bogăție, oameni care preferă să țină totul pentru ei și pentru ai lor, oameni care nu ajută pe cei în nevoie, și cărora le este greu să dea măcar o parte din atât de mare belșugul lor.

Soluția ar fi să fim mulțumiți de ceea ce avem și să iubim pe cei din jurul nostru, ajutându-i.
Desigur că e bine să luptăm și să lucrăm pentru ce ne aparține de drept, și să ne dăm silința pentru mai mult (dacă este bun și corect), însă, atunci când ajungem să obținem ce ne-am dorit, să nu uităm de cei de lângă noi și pe cei care ne-au ajutat să ajungem unde suntem.

Iisus Hristos a zis că e greu pentru cineva care are multe avuții să intre în Împărăția lui Dumnezeu, DAR, ceea ce la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință (vezi Matei 19:16-26, Biblia); ceea ce înseamnă, că, dacă ne punem voința sub îndemnul lui Dumnezeu, El ne va ajuta să trecem peste orice obstacol al firii, al felului nostru de a fi, și ne vom preschimba într-un om pe placul Său.

Dacă vrei să primești toate viitoarele postări direct pe mailul tău, poți să te abonezi mai jos, doar introducându-ți adresa de e-mail.

De asemenea, te invit să lași un comentariu, precum și să vizitezi paginile mele de pe rețelele de socializare, pe care le găsești mai jos.

2 comments

  1. O poveste cât o mie de cărți pentru dezvoltare personală. 😇

    Citind rezumatul povești, mi-am adus aminte de niște drame văzute de mine în copilărie, când oamenii și-au dat în cap pentru o mână de pământ, sau avere. Unii a murit, ceilalți au ajuns la închisoare. Și uite așa nu s-au putut bucura de palma aia de pământ niciunul. Când puteau să vândă bucata aia cu pricina, sau averea și împărțeau banii, sau o donau, și astfel erau fericiți și ei, și cei din jurul lor.

    Așa se întâmplă când unii iubesc doar cu mintea, nu și cu inima, sau doresc cu orice preț să-și hrănească doar EU-ul, când putem să fim mai buni, și așa cum ziceai și tu, când ajungi să ai prea mult, să împărți și cu cei din jurul tău.

    E o lecție importantă pe care trebuie s-o aplicam și în viața noastră: să nu ținem totul doar pentru noi.

    O duminică plăcută îți doresc, Poliana dragă, și mulțumesc pentru că te-ai străduit ca să scrii rezumatul acestei povestiri plină de înțelepciune ! 🤗

    Liked by 1 person

    • Mulțumesc Ștefan pentru că ai citit și ai adus și tu niște cuvinte inspiraționale mesajului general! 😊
      Așa este, să ne ajute Dumnezeu să fim mai atenți unii cu alții și să fim mai darnici!

      Mă bucur că ai văzut că e plină povestea de înțelepciune, cum ai zis și tu!
      Până acum câteva luni nu știam cum este cartea Hobbitul, dar nici trilogia Stăpânul Inelelor, și acum pot spune că a fost genial J.R.R. Tolkien și că se găsesc învățături ascunse prin povestea transmisă de el (chiar dacă nu sunt așa de ușor de găsit ca și în cartea prietenului său C.S. Lewis: Cronicile din Narnia). ✨

      O duminică plăcută și ție! 🙏🏻

      Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s